Long time,no see.Ei bine,a fost iar o perioada aglomerata pentru mine si nu am avut timp,rabdare si inspiratie sa scriu pe blog.Imi cer scuze fata de cititorii mei,dar chiar nu am putut sau mai bine zis nu am avut ce scrie.
"Iti dai seama ca tot blogul meu e despre tine?"
Cine stie,isi va da seama.Da,cam de asta nu am mai scris pe blog.Pentru ca nu s-a intamplat nimic prea demn de memorat.
In aceasta seara,s-a produs un declic in interiorul meu.Am realizat anumite lucruri si anume,ca nu intotdeauna obtii ceea ce iti doresti,in masura in care iti doresti,asa ca trebuie sa te multumesti doar cu jumatati de masura.Macar atat,daca mai mult nu se poate.
Cat despre cei din jurul meu,imi permiteti sa va ofer cateva sfaturi,nu?
Nu va lasati calcate in picioare de catre acele scursuri ale societatii,care nu stiu decat sa profite de pe urma voastra si sa va raneasca.Invatati sa va impuneti punctele de vedere.Nu mai fiti disperate,pentru ca disperarea e o metoda prin care ii dai satisfactie celui care vrea sa te raneasca.Fiti puternice,si indiferente.Cum am mai scris intr-un post anterior,indiferenta doare cel mai tare.Al naibii de tare.E cea mai puternica arma pe care o poate detine o persoana.Cum e si in cazul meu.Am fost indiferenta si nu am oferit ceea ce o anumita persoana dorea sa obtina,asa ca acum vorbeste in stanga si dreapta lucruri total neadevarate,cu speranta ca ma va rani.Iar asta doar pentru ca si acea persoana la randul ei,s-a simtit ranita din cauza indiferentei si a unei anumite alegeri ale mele.Imi pare rau,dar vorbele tale chiar nu ma ating la ora actuala.
Urmatoarea problema.Mi s-a spus in seara asta ca,si aici citez :" Mie mi se pare ca ai fost prea rapida."
Ei bine,ce pot zice,asta am simtit ca vreau sa fac.Fiecare isi face alegerile in viata,chit ca sunt corecte sau gresite.Daca facem greseli,le facem,noi dam cu capul de zid ca mai apoi sa invatam o lectie de viata.Nu ma judecati pentru ceea ce fac sau pentru ceea ce simt.Asta sunt eu,si nu ma schimb pentru nimeni si nimic in lume.Voi continua sa fac tot ce imi doresc atat cat voi crede de cuviinta.
Ti-am zis sa faci ce simti,iar tu ai facut.Invata sa nu ai regrete ci sa inveti ceva din ceea ce experimentezi.Pentru ca viata asta e o serie de incercari,e un drum cu suisuri si coborasuri,iar uneori simti pur si simplu impulsul de a face anumite lucruri.Nu regreta nimic,pentru ca astfel frustrarile se aduna inauntrul tau si nu rezolvi nimic.
Iar acum,in incheiere,ultimul sfat pentru altcineva : e perfect asa cum e totul acum,asa cum suntem acum.Si nu uita,la un moment dat o sa treci peste orice ar fi.Totul e sa vrei.Dar sa stii,eu sunt acolo.
O dimineata frumoasa sa aveti!
Exista anumite momente in viata noastra,a fiecaruia,in care apar lucruri bune exact cand nu te astepti.Desigur,apar si lucruri rele,dar astazi vom vorbi doar despre the bright side.
Exista momente cand apar in viata ta persoane,care daca le-ai fi cautat nu le-ai fi gasit.Persoane cu aceleasi gusturi ca ale tale si persoana care iti dau tot ce ai planificat atent pana atunci peste cap.Exista o expresie,"dragoste la prima vedere",si poate daca pana atunci nu ai crezut in asa ceva,ei bine,brusc incepi sa crezi.Si esti fericit si crezi ca totul o sa fie super bine,incepi poate sa visezi cu ochii deschisi si sa iti faci planuri si sperante.
Dar,si aici intervine un mare dar,ce se intampla cand esti refuzat(a)?Ce se intampla atunci cand ii marturisesti sentimentele persoanei respectiva(ca o fire deschisa si directa ce esti) iar celalalt iti spune ca nu cauta o relatie?Ca nu se poate asa ceva nici in ruptul capului,deoarece,are alte planuri in minte,iar chestiunea respectiva s-ar intrepatrunde cu planurile lui,riscand sa le dea peste cap?Bineinteles,tu esti dezamagit,ranit chiar,pentru ca ti-ai facut cu adevarat sperante.Si apoi,dupa ce te refuza,se schimba total,la 180 de grade,si incepe sa fie dulce cu tine,ca apoi bineinteles sa zica tot nu.Te bulverseaza complet,incat ajungi sa nu mai stii ce vrea si ce nu defapt.
Iar acum,un sfat,si nu pentru cei care sunt pusi in situatia de yo-yo,ci pentru manuitorii de yo-yo.
1.In primul rand,incercati sa analizati situatia.Intrebarea aici este : "De ce nu?"De ce sa nu lasati totul in voia sortii,sa fiti spontani?Il tineti pe NU in brate si poate chiar pierdeti ceva bun.De cate ori in viata asta,gasesti o persoana(de sex opus) care sa iti impartaseasca in totalitate(sau aproape) gusturile?De cate ori?Rareori,si aici va spun cu mana pe inima din proprie experienta.Asa ca de ce sa dai cu piciorul la ceva,ce nici macar nu cunosti inca?Incercarea moarte n-are.Decat sa nu incerci ceva ca mai apoi sa te intrebi cum ar fi fost,mai bine te risti,si chiar daca poate nu iese asa cum ti-ai dorit,macar stii ca nu ramai frustrat si cu intrebarea "Cum ar fi fost daca?" in minte.
Risti si castigi,asa ca acum,dragul meu cititor,te intreb:"De ce nu?"
Uneori merita sa zici da.Sau cel putin sa incerci.
Pai,in primul rand trebuie sa imi cer sincere scuze pentru absenta mea indelungata pe blog.Dar pur si simplu nu am avut starea necesara de a scrie.
Iar acum,inainte de a incepe,va recomand sa ascultati piesa asta .Se potriveste foarte bine cu totul.
Ei bine,in postul de astazi voi rescrie o discutie avuta intre mine si o prietena foarte buna.Nu ii voi scrie numele,pentru a-i proteja identitatea,dar poate cei apropiati noua isi vor da seama despre cine e vorba.
Totul a inceput la un pahar de vin rosu,iar cu totii stim bine ca vinul dezleaga limbile.
Ea: Stii,mi se intampla de multe ori,inainte sa adorm,sau cand ma trezesc,sau ce ma socheaza si mai mult,in timpul zile,sa incep sa ma gandesc la putinele,dar frumoasele momente petrecute alaturi de el.Si stau si nu imi vine sa cred ce intorsatura au luat lucrurile,cat de sec s-a terminat totul...
Eu: Nu te-ai gandit ca poate asa a fost sa fie?Sa il cunosti,sa petreci acele momente cheie cu el,sa inveti anumite lucruri chiar ca apoi sa plece din viata ta?Poate nu a fost decat un factor menit sa te pregateasca pentru viitor.
Ea: M-am gandit de multe ori si la varianta asta.Vai,defapt,la cate variante nu m-am gandit.Dar pur si simplu nu pot,defapt nu vreau sa inteleg ca gata,s-a terminat si fiecare a mers pe drumul lui acum.
Eu: Tu ai prieten fata mea,el are prietena.Ce poti sa mai faci?Nimic.
Ea: Stiu dar...
Eu: Nici un "dar".Accepta realitatea asa cum e ea,pur si simplu nu a fost sa fie si atat.
Ea: Nu ai habar cat de tare doare cand il vad cu ea.Am crezut ca o sa fiu puternica,dar nu pot.Nu au fost foarte multe intre noi,dar au fost de ajuns sa ma faca sa il iubesc.Iar acum tot nu reusesc sa il scot din mintea si sufletul meu,chiar daca sunt cu "**".Pur si simplu nu pot.Inca am poza cu el pe telefon.Am melodia lui preferata pe telefon.Oare sunt obsedata?
Eu: Nu esti obsedata,obsedata inseamna mult mai mult.Esti doar o inima ranita care inca se vindeca,si inca nu ai gasit persoana care sa te faca sa il uiti pe EL.Adica,in subconstientul tau,in fiecare baiat pe care il intalnesti,il cauti pe EL.Si nu il gasesti.Pentru ca nimeni nu mai e ca EL.Fiecare e unic in felul lui.Dar o sa treaca.Pentru ca timpul,vindeca orice rana.
La vorbele mele,ea a tacut,iar dupa cateva minute,a schimbat subiectul.
Draga mea,stiu ca inca te doare.Dar tu singura iti faci rau cu mana ta.Trebuie sa uiti si sa mergi mai departe.Pare imposibil acum,dar o sa vezi ca poti.Trebuie doar sa vrei.
Iar acum,dragii mei cititori,voi ce sfat i-ati da?
Astept cu drag comentariile voastre.
Pana data viitoare,va pup.
